sînt făcut din întuneric dar prin vene îmi curge laptele fiicelor sunetului. călăresc un cal făcut din beznă și potcovit cu fosfor alb. galopăm pe funia făcută din noduri ce sugrumă timpul în formă de sîrmă ghimpată și care este legată de stîlpul infamiei înfipt în vîrful muntelui plăcerilor iar la celălalt capăt ținută de mîna morții pironită pe buturuga uscată a copacului cunoașterii, singurul rămas pe cîmpia pustie a dorinței, întinsă pînă dincolo de orizontul înclinat al cerului zilei de mîine. după secunda de eternitate sîntem loviți de umbra unei ciori. ce faci? o-ntreb. zbor pînă mor. dar tu? mor pînă zbor.
miercuri, 2 decembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
... iar eu sunt facut din vibratia unei frunze in bataia vantului turbat - starnit de nemultumirea celui ce-ar fi vrut sa fie altfel ceea ce e !
Cineva sa opreasca cantul oglinzilor, sunt afon ! :)
chapeau!
Trimiteți un comentariu